O iubea, nu pentru că se vedeau rar și atunci când se vedeau își sorbeau seva unul altuia până la epuizare. Nu. O iubea mai ales pentru ambivalențele comune. O iubea, și-n același timp o ura. Se agățase de viața lui care începea să capete dimensiuni normale social, se agățase de el ca un parazit. Ca o ciupercă. Ca o amibă vâscoasă. Îi invadase spațiul cu inocența ei de fată cumințică ce merge la biserică. Nu putu s-o refuze.  Dar vedea în ea și călugăriță și prostituată. Câteodată afișa fața de sufragetă, pentru ca apoi să devină o tigroaică feroce. Cum puteau coexista asemenea dimensiuni antagonice într-o singură ființă? Se simțea doborât de gândul ăsta și oridecâteori îi dădea târcoale, îl alunga cu un păhărel de tărie. Nu o singură dată i-a trecut prin minte faptul că, în patul său, se află însuși diavolul. Gândul ăsta îl excita teribil. Să faci dragoste cu diavolul încotroșmat în piei de călugăriță, asta era mult peste toate poveștile închipuite și neînchipuite. Ea zăcea satisfăcută pe pat, gândindu-se la cine știe ce principii de moralitate pe care tocmai le încălcase, în timp ce el trăia un nou conflict. Își spunea c-o s-o alunge cât colo. O s-o facă să sufere în asemenea hal încât o va fi făcut să fugă de el ca dracu de tămâie. ”Luni de Fiere” ar fi mic copil pe lângă sadismul pe care ar fi el în stare să-l afișeze. Și așa, poate ar reveni la viața lui anterioară. Deloc liniștită, deloc lipsită de conflicte, dar normală social. Dar o iubea. O iubea pentru furiile ce le stârnea în el gândul că o femeie ca ea i-a parazitat spațiul personal care începuse a creiona un trai normal. Și vru s-o alunge. Sau să fuge el. Chiar dacă fugind unul de celălalt, știa că apoi aveau să se reîntâlnească mai pătimaș.  În definitiv, toată viața lui stătuse sub semnul ambivalenței: tot timpul pendulase între două lumi, două idealuri, două iubite, două mame.

Note: Testul de Apercepţie Tematică (T.A.T.) apare într-o primă formă în 1935, formă publicată de Murray şi Christian Morgan care au utilizat imagini cu scene umane- pe baza cărora subiecţii realizau povestiri- alături de alte tehnici şi procedee, ca instrument de studiu clinic şi experimental al personalităţii umane.

H. Murray a eleborat o teorie propie asupra motivaţiei, afirmând că o trebuinţă se poate manifesta în mod direct (trebuinţe manifeste) sau indirect (trebuinţe latente). Dacă trebuinţele manifeste sunt uşor de dedus din comportament, cele latente sunt mai discrete şi mai greu de sesizat.

Ipoteza care stă la baza T.A.T. este că o persoană care interpretează o situaţie socială ambiguă o face prin prisma experienţelor sale anteioare, a dorinţelor şi conflictelor proprii. Realitatea fizică şi socială este investită cu trebuinţele, valorile, dorinţele, fantasmele subiectului care percepe. În funcţie de dinamica factorilor interni, motivaţional-afectivi, are loc o acordare de noi valori semnalizatoare, de noi valenţe sau schimbarea valenţelor obiectelor. Percepţia unui obiect se găseşte astfel colorată prin elementele proprii personalităţii sale.

13MF. Descriere: Un bărbat tânăr stă cu capul plecat. În spatele lui se vede silueta unei femei lungite în pat.

După Stein, este o planşă care pune în mişcare teme legate de sexualitate, vină şi agresivitate. După aceea, putem afla informaţii dspre atitudinea faţă de sexul opus şi faţă se sexualitate. Shentoub se referă la un  conţinut latent similar: expresia sexualităţii şi agresivităţii în cuplu.